Cum fac educație financiară copiilor? (3-6 ani)

Cum fac educație financiară copiilor? (3-6 ani)

Educația financiară sănătoasă pentru viitorii adulți se face în baza dezvoltării copilului, în funcție de nivelul de vârstă și a funcțiilor psihice.

În perioada 3-6 ani copilul învață bazându-se pe concret, intuind informația comprimată în materialul prezentat. Materialul folosit pentru a educa copilul este necesar să fie colorat, dinamic, însă nu încărcat. Dacă vorbim despre o carte aceasta nu trebuie să aibă foarte multe ilustrații mici, una lângă cealalta- fiecare prezentând câte un concept diferit. De aceea, cărțile educative, pentru copiii preșcolari ilustrează un concept pe o pagină sau jumătate de pagină, ilustrând foarte bine un singur concept; mintea ”fotografiază informația” și ajută la memorarea informației, stocând-o sub formă de imagine mentală și va fi accesată atunci când este nevoie.

Copiii, din această generație, fiind născuți într-o eră digitală, unde sunt stimulați constant, ei sunt dinamici, mai ales că aceasta este și vârsta în care merg, aleargă, informația ”se prinde de ei” făcând, aplicând ceea ce au aflat.

Exemplu

Tematica: ”Ce sunt banii?” poate fi ”predată” folosind, nu neapărat bani adevărați, ci imitații – în activitatea pedagogică le numim jetoane: imagini pe care le folosim și au imaginea obiectului despre care vorbim. Jetoanele sunt necesar să fie colorate și să ilustreze obiectul despre care vorbim foarte aproape de realizatate, respectând proporțiile, culorile reale ale obiectului. Astfel, banii vor fi prezentați copilului, punând accent asupra deosebirilor dintre monede și bancnote.  Copiii cu vârsta cuprinsă între 3 și 6 ani, nu percep asemănările, de aceea prezentăm deosebirile și caracteristicile: culorile și dimensiunile dihotomic: mare-mic, după 3 ani, gros-subțire.

După ce îi percep, trecem apoi la sortarea lor – acțiune care face transferul de informație – evaluarea învățării practic și baza acțiunii cu banii. Abia apoi putem să ne jucăm ”de-a vânzătoarea”, ”la supermarket”; la vârsta aceasta fără rest. ”Luăm cu o monedă- o bomboană, iar cu o bancnotă -o păpușă” și așa se învață lecția: valoarea banului: cu o monedă, pentru că este mică, luăm mai puține lucruri și mici, iar cu o bancnotă, cu cât este mai mare putem cumpăra mai multe lucruri sau mai mari. (Bancnotele cu cât au o valoare mai mare sunt mai mari, dacă le puneți una peste alta veți constata că au o dimensiune mai mare, în scară.)  

La această vârstă, după ce au conștientizat ce sunt banii și care sunt ei, valoarea lor, putem începe să le explicăm că primim bani în baza muncii pe care o prestăm pentru ceilalți și pot începe să primescă bani pentru anumite sarcini; bani pe care îi vor folosi să își cumpere ceea ce își doresc – punem bazele principului de economisire. Va fi greu, tentația este mare la această vârstă, dar aceasta este vârsta propice învățării răbdării, amânării gratificării. Cu cât sunt mai mari, cu atât le va fi greu să învețe să aștepte, având experiența că ceea ce își doresc primesc, iar deodată nu mai primesc, ci trebuie să economisescă. În mintea lor apare o neclaritate, sunt nelamuriți în privința a ceea ce au făcut rău de nu mai primesc ce își doresc, iar atunci, ca părinte trebuie să stai să îi explicit constant ce presupune a economisi și de ce să economisim. Același lucru se întâmplă și la copiii mari cu care veți începe educația financiară, însă, la ei, având în vedere că până atunci nu ați făcut nimic și de odată ați introdus ”disciplina: educație financiară” în ”materia vieții” lor de acum înainte vor înțelege că aceasta este o etapă necesară și că acum trebuia să se întâmple. În schimb, dacă începeți de la 3 ani să le faceți educație financiară dar amânați învățarea lecției: economisire și le oferiți lucruri atunci când ei cer și deodată vreți să introduceți lecția: economisire, iar de acum nu vor mai primi pentru că trebuie să economisească, veți ”avea de furcă”, dar dacă o faceți ca o etapă firească, imediat după ce au învățat ce sunt banii, educația financiară o faceți corect, clădiți sănătos pentru copilul vostru.

Educația financiară este grea pentru părinți, nu pentru copil. Copilul învață cu plăcere orice face parte din această lume în care au pășit acum 3 ani, în schimb, părinții, dacă nu au avut parte de educație financiară acasă, de la părinții lor, le va fi greu să facă educație financiară copiilor lor, găsind tot felul de scuze pentru, cel puțin, a amâna momentul acestui tip de educație.

Roxana Bucur

Educator al copiilor și al părinților în ceea ce privește conștientizarea importanței educației financiare în viețile noastre

Autor al cărții pentru copii: ”Mărunțilă și Bancnoțilă”